
Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, în satul Hobiţa, judeţul Gorj, într-o familie de ţărani. Artistul plastic a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, urmînd şi cursurile Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti. În anul 1904 a ajuns la Paris, unde l-a avut ca profesor pe Antoine Mercier, lucrînd, totodată, şi în atelierul lui A. Rodin. Sculpturile sale, care au deschis un nou drum artei contermporane, au fost expuse, în anul 1913, la Paris, Bucureşti, Londra, München, New York, Chicago şi Boston. Perioada dintre cele două războaie mondiale a fost cea mai rodnică din viaţa sa, realizînd, atunci, cele mai importante opere ale sale: “Domnişoara Pogany”, “Sărutul”, “Pasărea Măiastră”, “Rugăciune”, “Cap de Copil”, “Poarta Sărutului”, “Masa Tăcerii” şi “Coloana fără sfîrşit”. Chiar dacă a avut trei expoziţii personale, toate la New York, Brâncuşi a participat la 57 de expoziţii colective, dintre care 23 în Statele Unite ale Americii, 16 în Franţa, cinci în România, şi 13 în Anglia, Canada, Brazilia, Belgia, Olanda, Germania. Sculptorul român a murit la Paris, la 19 martie 1957.
bate vantu' pe-aici
ReplyDelete